|
Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi. |
|
|
Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi. |
| Ansamblul de obiceiuri şi credinţe înrădăcinate, păstrate, folosite şi transmise din generaţie în generaţie şi cunoscut sub numele de tradiţie a jucat nu doar un rol de distracţie în viaţa locuitorilor acestei zone. Respectarea lui a mărit rezistenţa oamenilor la indelungata oprimare la care a fost supusă zona. Aceste datini se mai admiră şi azi cu prilejul diferitelor sărbători religioase, în cadrul manifestărilor legate de momente importante din viaţa omului (naştere, nuntă, înmormântare) sau de activitaţile agricole. |  |
 | În ajunul Crăciunului pornesc colindătorii, organizaţi, în lumea satului făgăraşean, în trei grupuri : “stelarii “, “irozii” şi “ceata feciorilor”.Grupul « stelarilor » este format din 4-5 copii de scoală ce merg pe la casele oamenilor cântând colinde şi ducând « steaua » frumos împodobita, având în centru icoana Naşterii Domnului. în unele sate din Ţara Făgăraşului aceşti copii poartă peste căciula un « capeneag » de formă cilindrică, împodobit cu chipuri de îngeri, mici iconiţe, cruciuliţe şi lanţuri din hârtie colorată ; la brâu ei poartă săbii de lemn cu care bat în ritmul cântecului şi al rostirii textului. |
| Grupul «Irozilor» este format din 6-8 copii mai mari (14-15 ani), fiecare costumat în funcţie de un rol bine stabilit : Irod, cei trei crai, un militar, un preot, un cioban, un cărăus, ce interpretează scene biblice legate de Naşterea Mântuitorului.Activitatea cetei de feciori începe de Crăciun şi continuă până la sărbătoarea Sfântului Ioan (7 ianuarie). Formată din 7-18 persoane (tineri ce sunt de însurat, în vârsta de 18-25 ani), ceata funcţionează ca o asociaţie ce are în frunte un sef numit « vătaf » sau «jude » şi este însoţită frecvent de o mască numită « borita » sau « turca ». |  |
 | Principala sarcină a cetasilor era de a organiza dansurile şi petrecerile tineretului de la sate în sărbătorile de iarnă sau colinde de Crăciun, să îndeplinească diferite rituri şi ceremonii, majoritatea cu un caracter vădit arhaic. Unele cete îşi prelungeau activitatea, cu atribuţii mai restrânse, întreg anul.Majoritatea cetelor se constituie de Sfântul Nicolae (6 decembrie) : se fixează persoanele ce intră în ceata, se aleg conducătorii - un vătaf mare şi unul mic - precum şi cei ce îndeplinesc alte funcţii în cadrul cetei (un stegar, un « colcer » ce are în grijă alimentele, un cârciumar ce are grija de băutura, un casier).Până la Crăciun, activitatea |
| cetei se reduce la pregătiri : se caută o « gazda », se învaţă colinde, se angajează lăutari, se face masca « boritei » şi steagul, se cumpăra băutura şi lemnele, se pune la punct îmbrăcămintea şi podoabele. în tot acest timp se frecventează sezătorile de fete, nu numai pentru a dansa şi petrece, ci şi pentru a obţine ajutorul fetelor în vederea împodobirii steagului sau a măştilor.Personajul cel mai interesant al cetei, acolo unde el se mai păstrează, este « borita » sau « turca » - o masca ce are o înfăţişare compozita : « barza cu coarne de cerb » sau « cerb cu cioc de barza », putând semăna tot asa de bine si cu alte pasări sau cornute.în zilele noastre această mască se face tot mai rar, pierzându-şi înţelesul. |
| În partea de est a Ţării Făgăraşului - Comana, Crihalma,Pârâu, Veneţia, Sercaia - există obiceiul numit «plugarul » sau « pusul pe grapă ». A doua zi de Paşti , omul care iese prima dată la arat în acea primăvara este dus pe grapă până în mijlocul satului ; îmbrăcat în haine mai rele şi înfăşurat în paie, el este purtat de 4 feciori voinici până la fântâna, unde îl aşteaptă 12 ciubere pline cu apă (reprezentând lunile anului) ; feciorii le varsă peste om, iar el fuge stropind prin mulţimea adunată. După ce omul este purtat înapoi acasă, începe jocul la care participă întregul sat. |  |
 | În unele sate din Tara Făgăraşului (Sinea Noua), la începutul postului mare, se mai practică "roata în flăcări" sau "baba roata" .În seara de Lăsata secului, după ce se întunecă, băieţii din sat se adună pe un deal şi dau foc unor roţi de car înfăşurate în paie, lasându-le apoi sa se rostogolească pe deal în jos; se strigă tot felul de batjocuri la adresa fetelor care nu s-au măritat; seara se termina cu joc şi voie buna, cu participarea întregului sat. |